Economia subterană, cea care nu contribuie la bugetele statului cu taxe şi impozite, va "înghiţi" anul acesta aproape o treime din economia reală a României. O soluţie pentru combaterea acestui fenomen ar putea fi achitarea unor contribuţii cu cardul, susţin reprezentanţii companiei de plăţi Visa Europe.

Astfel, economia subterană va atinge în 2013 nivelul de 28% din PIB, al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu comandat de Visa Europe. Compania a propus marţi o strategie de promovare a plăţilor către stat cu cardul, măsură care ar putea duce în următorii patru ani la o scădere cu 5% în PIB a economiei subterane. Reprezentanţii Visa argumentează că plăţile în numerar încurajează evaziunea fiscală pentru că sunt mai dificil de verificat, în timp ce plăţile electronice "lasă urme", ceea ce permite o supraveghere şi un control mai facil.

"Economia subterană este o barieră imensă în eficientizarea administraţiei publice şi în creşterea veniturilor la stat. De ce? Pentru că încurajează foarte mult şi este aliata în principal a fluxurilor de numerar. Este în acelaşi timp ramforsată de masa monetară foarte mare de numerar şi creează în continuare consideraţiile pentru creşterea masei monetare de numerar. Relaţia dintre aceasta este foarte bine definită, invers proporţională în sensul în care o economie subterană este cu atât mai mare cu cât proporţia plăţilor electronice este mai mică în economia unui stat. Ca urmare, o creştere cu 10% pe an, pentru patru ani consecutivi determină scăderea economiei subterane cu până la 5%", a declarat Cătălin Creţu, director general România Visa Europe.

Legătura dintre economia subterană şi plăţile electronice: În graficul de mai jos se poate observa că în statele în care economia nefiscalizată are un procent ridicat în PIB, numărul tranzacţiilor electronice, fie online, fie cu cardul, s