Premierul avertiza, vineri 25 mai, că avem „o mare problemă” cu suprapopularea din penitenciarele României, dând de înţeles că e de acord cu un proiect de graţiere colectivă. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Victor Ponta atrăgea atenţia că România riscă o condamnare de la CEDO, din cauza aglomeraţiei din puşcării. Poziţia exprimată acum de premier diferă serios de cea din 5 aprilie, când Guvernul a respins un proiect de graţiere şi aministiere, iniţiat de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.
Proiectul prevedea amnistierea infracţiunilor pedepsite cu închisoare de până la 4 ani şi graţierea pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv. Iniţiativa lui Voicu şi Păun a fost respinsă şi de Senat în data de 22 mai 2013, dar forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor.
La 5 aprilie, Guvernul Ponta critica, printre altele, faptul că se propunea clemenţa colectivă chiar şi pentru infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, precum corupţia şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni. Mai mult, Ponta sublinia atunci că nu suprapopularea puşcăriilor e principala problemă a statului român, ci dimensiunea fenomenului infracţional şi numărul restrâns al persoanelor sancţionate pentru corupţie. Premierul arăta că actul de clemenţă colectivă ar conduce la încurajarea fenomenului infracţional.
În 24 mai, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat că nu are în lucru un proiect de clemenţă colectivă, dar că va analiza în perioada următoare, împreună cu reprezentanţii Penitenciarelor, pentru a vedea ce soluţie vor adopta pentru decongestionarea puşcăriilor.
Marii beneficiari: Politicieni şi generali
Pentru fostul premier Adrian Năstase s-ar înlătura interdicţia prin care nu are voie să ocupe o funcţie publică doi ani. Urmează colegii săi de dosar, soţii Marina şi Bogdan Popovici, condamnaţi la câte 6 şi 5 ani închisoare şi I