La zece kilometri de Sibiu, în comuna Răşinari, casa în care s-a născut Octavian Goga a rămas exact ca în anii copilăriei sale, iar unul dintre urmaşii săi povesteşte cât de mult a iubit poetul aceste locuri.

Drumul îngust care traversează Răşinariul spre Păltiniş curge printre case semeţe, lipite parcă de aleea pietruită. De după un colţ de alee, o casă văruită în alb, îmbrăcată aproape complet în iederă, răsare gata să spună poveşti.

Casa datează de dinainte de 1800 şi a aparţinut familiei preotului Ion Bratu, bunicul lui Goga. Clădirea, care nu este deschisă circuitului turistic, a fost moştenită de Constantin Bucşan (57 de ani), strănepotul lui Goga din partea surorii acestuia. Patul cu baldachin în care a venit pe lume Goga, pe 1 aprilie 1881, mobilierul de lemn pictat, vasele de pământ în care se gătea, masa la care s-au născut multe din poeziile poetului, toate au rămas la locul lor.

„Eminescu a trecut prin această casă când mama lui Octavian Goga era mică. Membrii familiei au luat-o pe ea de pe cuptor şi l-au pus pe Eminescu să doarmă acolo. Poetul era în drum spre Ţara Românească“, povesteşte Constantin Bucşan.

Familie de intelectuali

În antreul casei de la Răşinari, biblioteca veche de mai bine de o sută de ani, plină în mare parte cu carte religioasă, a rămas neatinsă. Într-o familie de intelectuali, printre cărţi şi discuţii despre patriotism şi unire, avea să se formeze cel care a rămas în istorie drept „poetul pătimirii noastre“.

Goga a avut două surori, Victoria şi Claudia, cea din urmă fiind bunica lui Constantin Bucşan şi a actriţei Ilinca Tomoroveanu. De asemenea, a avut şi doi fraţi: Victor, mort la un an, şi Eugen, cu care a şi fost plecat pe front. Toţi membrii familiei au avut încercări literare.

„Fraţii Eugen şi Octavian Goga se iubeau foarte mult, amândoi