Pianistul şi compozitorul Bogdan Alin Ota este românul care până la vârsta de 35 de ani a trăit o viaţă demnă de scenariul unui film. Vorbeşte cu patimă despre muzică, despre nopţile în care pune capul pe pernă la ora trei dimineaţa şi se trezeşte o oră mai târziu, deoarece a visat “sunete” muzicale pe care urmează să le scrie rapid pe portativ. Nu-şi concepe viaţa fără muzică, tot aşa cum nu concepe viaţa fără aer.

Artistul născut în Botoşani şi care trăieşte acum în Bacău susţine cu mâna pe inimă că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar face exact acelaşi lucru, adică MUZICA . Mereu şi mereu. Melodie după melodie.

Asta este menirea mea! Să compun şi să cânt. Eu mai aud în ziua de azi tineri care se întreabă: “Ce afacere să fac?”, “Ce merge bine în perioada asta?”. Eu am zis mereu că fiecare om trebuie să facă ceea ce îi este menit să facă! Mie mi-a fost dat să fac muzică, afirmă cu convingere Bogdan Ota.

Spune că locul doi la "Norvegienii au talent", premiul obţinut în urmă cu doi ani, nu este nici pe departe vârful carierei sale, ci “doar începutul”. Este convins că toată viaţa sa va cânta la pian pe marile scene ale lumii. Nu singur, ci acompaniat de profesionişti.

În spatele meu este şi va fi o industrie muzicală. Asta am visat să fac, asta fac. Şi la 80 de ani, tot asta mă văd făcând, spune Ota.

S-a îndrăgostit de muzică în clasa I

Povestea de viaţă a pianistului începe în Botoşani pe când acesta avea doar şapte ani. Născut într-o familie de medici - cum singur spune: “fără aptitudini muzicale”- Bogdan Ota a început să studieze muzica de unul singur, după ce a găsit “sus, pe dulap, o chitară veche şi prăfuită la care mai cânta tatăl său în tinereţe”. El povesteşte cum, treptat, treptat i se părea interesant să “producă sunete” din ce în ce mai complexe. După puţin timp, şi-a dat seama că tot ceea ce face este insuficient