În decursul istoriei, administraţia locală de pe teritoriul actualului judeţ Alba, a funcţionat în diferite forme şi organizări. Însă indiferent de vremuri, Alba Iulia a fost aproape în permanenţă principalul centru politic al zonei. Astfel, chiar la mijlocul secolului al XII-lea, în contextul cuceririi Transilvaniei de către maghiari, comitatul medieval al Albei, înfiinţat cu această ocazie, avea capitala la Alba Iulia.

Prima consemnare a comitatului Alba, în documente, datează din anul 1177, fapt care-l plasează printre cele mai vechi comitate organizate de regalitatea maghiară în Transilvania. De asemenea, era şi cel mai mare având o întindere care se suprapunea peste fostul voievodat de la Bălgrad. În cadrul lui era înglobată la început toată partea centrală şi de sud a Transilvaniei, începând cu părţile Hunedoarei şi până la izvoarele Mureşului şi Oltului, incluzând Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi depresiunea Ciucului. Ulterior, de aici se vor desprinde mai întâi alte două comitate (Hunedoara şi Târnava), apoi peste 20 de scaunele săseşti şi secuieşti (Sibiu, Orăştie, Sebeş, Mediaş, Sighişoara, etc.).

Districte în loc de comitate

În cele din urmă, în secolul al XVIII-lea comitatul avea să fie împărţit în două părţi distincte: comitatul Alba Superioară sau Alba de Sus şi comitatul Alba Inferioară sau Alba de Jos. Cel din urmă ocupa aproximativ actualul teritoriu al judeţului Alba şi îşi avea capitala la Aiud, pentru că după incursiunea turcească din anul 1658, Alba Iulia a fost practic distrusă. Având o mărime apreciabilă, noua unitate administrativă cuprindea, pe lângă toată zona munţilor Apuseni, valea Arieşului, valea Ampoiului, valea Mureşului şi teritorii izolate de la Simeria şi până în Ţara Bârsei.

Ceva mai târziu, împăratul Iosif al II-lea va reduce numărul comitatelor din Transilvania, la 11. Între ele se reg