Continentul sud-ameri-can, zeci de ani, a fost raiul dictatorilor, iar populaţia indigenă, în marea sa parte, a fost sistematic exterminată încă din perioada conquistadorilor spanioli, perioadă ce corespunde cu cea a barocului european. Cu toate acestea, deşi toată lumea credea că regimurile dictatoriale sud-americane au toate şansele să fie eterne, indiferent cine succede la putere, şi în acest an urmează cursul normal, din punct de vedere social, al dictatorilor arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Astfel, la-nceputul lunii mai, fostul dictator al Guatemalei, Efraín Ríos Montt, în vârstă de 86 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă de 50 de ani închisoare, cu executare şi o alta de 30 de ani de închisoare, tot cu executare, pentru crime de război. Judecătorul Jazmín Barrios a menţionat, în timpul lecturii verdictului, că “faptele lui José Efraín Ríos Montt se încadrează juridic la genocid (…), iar pedeapsa ce corespunde faptelor sale trebuie aplicată”. Presa sud-americană a precizat că este primul dictator sud-american care, juridic vorbind, spre deosebire de alţi dictatori din America Latină, chiar a fost judecat şi condamnat pentru genocid.

Timp de treizeci de ani, José Efraín Ríos Montt, protejat de imunitatea parlamentară, a reuşit să scape de aplicarea actului de justiţie, dar, din clipa când nu a mai fost parlamentar, în 2012, José Efraín Ríos Montt a trebuit să se supună rigorilor legii. De asemenea, procesul său a durat ceva timp, derulându-se între 19 martie şi 10 mai, dar, cu toată armata de avocaţi pe care a avut-o, în ciuda presiunilor exercitate prin diferite mijloace asupra completului de judecată, José Efraín Ríos Montt a fost acuzat cu probe de masacrarea a 1.771 de indieni, în departamentul Quiche, considerat epicentrul războiului civil ce a zguduit violent Guatemala până-n 1996 şi condamnat la pedeapsa cu închisoare, cu executare. în ceea ce-l