În decursul timpului, oraşul Piatra-Neamţ a avut mai multe denumiri consemnate în documente şi izvoare istorice. Ca element comun, toate denumirile au avut în componenţă cuvântul „piatră”.

Civilizaţia geto-dacică a marcat pentru prima dată locurile pe care se suprapune acum oraşul Piatra-Neamţ cu aşezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu (sec. I î.e.n. - I e.n.). În această zonă exista un puternic centru politic, economic şi spiritual, care se numea Petrodava, menţionat în sec. al II-lea de Claudiu Ptolemeu în lucrarea „Geographica”.

„Vechea denumire geto-dacică descinde, foarte probabil, din tracicul (piatră). S-a păstrat de-a lungul a două milenii în forme prea puţin modificate”, menţionează istoricul Marcel Drăgotescu în lucrarea „Piatra-Neamţ, file de monografie” (2004).

Petrodava a făcut parte integrantă din statul geto-dac construit sub conducerea lui Burebista. După cucerirea de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe acest teritoriu.

Piatra lui Crăciun, după numele unui conducător feudal

O altă menţiune scrisă despre aşezarea dintre munţi apare mult mai târziu, în „Cronica rusească” (cca.1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în Lista oraşelor valahe de la Dunare. În aceeaşi perioadă (1395), în timpul expediţiei sale îndreptată împotriva lui Ştefan I Muşat, regale maghiar Sigismund de Luxemburg a semnat în drum spre Cetatea Neamţ două documente. Într-unul din acestea se consemnează că a fost semnat înaintea satului Piatra lui Crăciun („ante villam Karachonkw”).

„Vechile formulări de , sau , existente în primele documente de cancelarie cunoscute sunt legate probabil de prezenţa unui conducător feudal care-şi va fi stabilit reşedinţa în aceste locuri”, mai spune Marcel Drăgotescu.

Piat