Minerii şi energeticienii nu au voie să protesteze sub fereastra biroului directorului Laurenţiu Ciurel, pe motiv că aceasta este prea aproape de Gară şi ar fi o lege care interzice. Având în vedere că traseul aprobat este destul de aproape de sediul de milioane de euro cumpărat de Ciurel când a devenit director, cred că totuşi protestatarii îşi vor lua inima în dinţi şi se vor abate de la traseu. Nu de alta, dar Ciurel a spus cu oarece aroganţă că abia aşteaptă să iasă în faţa a mii de mineri, pentru a le explica faptul că sunt manipulaţi şi că nu protestează fiindcă li se reduc salariile sau pentru că le sunt în pericol locurile de muncă. Nu! Ciurel vrea să le spună cu gura lui miilor de mineri şi energeticieni că sunt manevraţi de liderii sindicali. Asta ca şi cum angajaţii nu ar vedea cu ochii lor că stau aproape degeaba la serviciu de luni bune, că depozitele de cărbune sunt pline, că grupurile energetice mai mult stau decât produc. Chiar presupunând că minerii şi energeticienii nu gândesc cu capetele lor, cum sugerează Ciurel, cred că tot îşi dau seama că, în ritmul actual, compania în care lucrează moare în câteva luni.

Dar, corect este ca Laurenţiu Ciurel să le spună angajaţilor punctul lui de vedere, aşa că presupun că aceştia vor ajunge sub fereastra lui, cu mesajul deja celebru: Ieşi afară, fiinţă extraordinară! Nu ştiu ce eroisme îi trec prin cap directorului Ciurel, dar dacă îşi imaginează că este posibil un dialog de 1 la 5.000, înseamnă că se crede Ceauşescu în decembrie 1989, cum bine a spus sindicalistul Marin Condescu. Măcar Ceauşescu le-a promis atunci 100 de lei în plus. Ce va promite Ciurel? Încă aşteptăm să vedem cele 500 de pagini de promisiuni, cuprinse în planul lui de management, pus ieri în discuţia Consiliului de Supraveghere. Public, Ciurel nu a făcut decât promisiuni de reduceri de salarii, de concedieri, de reducere a costuril