Originea numelui Braşovului este şi acum disputată de istorici. Unii spun că numele vine de la cetatea din oraş, alţii că provine de la râu din localitate. Cea mai nefastă perioadă a Braşovului a fost în 1950 când indentitatea oraşului a fost ştearsă, iar localitatea a purtat numele de Stalin.
Pentru că aici locuiau şi comunităţi mari de maghiari şi saşi numele oraşului a fost tradus şi în cele două limbi, respectiv maghiara (Brasso) şi germană (Kronstadt).
Braşov este un nume româno-slav şi este răspândit în ţara noastră. În Timiş erau localităţi cu acest nume, în Neamţ există o pădure Braşovana, iar lângă Vaslui o vale şi un sat Braşoveniţa. Oraşul nostru se mai regăseşte în documente vechi şi sub denumirea Corona.
Popoarele care au ocupat Braşovul de-a lungul secolelor au ţinut să îşi pună amprenta pe Tâmpa. În 1896 partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar marca cei 1000 de ani de la stabilirea triburilor maghiare în Panonia prin ridicarea de statui impunătoare în şapte mari oraşe ale Ungariei Sfântului Ştefan (Szent Istvan), reprezentând un arcaş din perioada regelui Arpad. O astfel de statuie a fost şi pe Tâmpa, deasupra literelor care acum marcează numele oraşului. În 1913 a fost stricată de mai mulţi turişti, iar în 1916 a fost distrusă cu totul de soldaţii români. Doar capul statuii s-a mai păstrat şi a fost expus la Casa Parohiei Evanghelice din Braşov.
Cel mai drastic atac asupra numelui oraşului a fost în 1950 când Braşovul a devenit Oraşul Stalin. Ruşii au denumit 14 oraşe din toată Europa după numele dictatorului. Legenda spune că în România ar fi fost vizat iniţial Sibiul, dar comuniştii au considerat că nu sună bine Salam de Stalin şi astfel „onoarea“ a revenit Braşovului. Ca să nu se creadă că ruşii au impus acest lucru, s-a fabricat un document print care muncitorii din Braşov cereau insistent ca oraşul să poarte denumirea de
