Clasa politică din România trăieşte la cote înalte şi ia decizii când pripite şi nefondate, când motivate judicios, prin... procură de serviciu. De aceea o ducem târâş-grăpiş. Ba chiar se afirmă că mulţi dintre actualii decidenţi, asemenea foştilor, fie sunt lobbyştii de serviciu ai corporaţiilor străine, fie gâdilă şi încălzesc misterios de rapid urechea Înaltei Porţi de la Bruxelles, şi aşa mai departe, pentru te miri ce avantaje proprii... Fireşte, aşa cer timpurile şi interesele, zic ei! Drept pentru care trădătorii de ţară s-au înmulţit precum ciupercile după ploaie. Bineînţeles, cu mici pauze de relaxare în timpul perioadelor electorale sau la adăpostul unor taifunuri mediatice. Bunăoară, încrâncenarea opiniei publice, generată de cele două "urgenţe" economice majore - exploatarea aurului de la Roşia Montană, din ţara locuită numită România, şi exploatarea gazelor de şist, din aceeaşi ţară, încă locuită - a fost dezamorsată printr-o simplă apăsare pe butonul unui ticluit eveniment, marcă locală: saga arestării becaliene. Dezastru, uluire generală pentru fanii îndrăgitului "cioban din Pipera" ajuns om politic (titrau comentariile de pe site-urile ziarelor!) şi bomboană spirtoasă pentru duşmanii "parvenitului". Timp în care acţiunile de protest ale ONG-urilor împotriva propunerii legislative de modificare a Legii Minelor, care ar permite companiilor miniere cu licenţe de exploatare să exproprieze terenurile şi casele românilor, au fost trecute sub tăcere. Pesemne, încă se lucrează, sub umbrela scandalului iscat de arestarea "domnului Gigi", la maltratarea dreptului de proprietate al românilor. Ce mai contează cum va fi rezolvat asemenea "fleac" pe fundalul atâtor sfâşieri şi plânsete naţionale după arestarea amintitului, împreună cu alţi doi foşti importanţi oameni politici, neglijaţi cu desăvârşire. Când fapta lor este, din punct de vedere moral, mult mai g