Majoritatea țărilor UE se tem însă că armamentul ar putea cădea în mâinile grupărilor extremiste sau jihadiste.

Miniștrii europeni de externe au decis luni seara, după o reuniune maraton, să ridice embargoul asupra livrărilor de arme către rebelii sirieni, menținând in schimb sancțiunile impuse regimului de la Damasc in urma cu doi ani. Ceea ce a fost prezentat de unii ca un succes este însă văzut ca o adevărată cacofonie diplomatică de către alții.

Rezultatul a fost greu de prezentat intr-o formă care să ascundă neintelegerile. In realitate, fiecare țară a UE va face asa cum dorește. Este o victorie mai ales pentru Franța si Marea Britanie, care cereau de mai multe luni ridicarea interdicției de a livra armament rebelilor.

Majoritatea țărilor Uniunii erau total opuse ridicării embargoului. In absența unui consens, fie si relativ, s-a decis că decizia de a furniza arme opozitiei siriene va fi de acum înainte o competență naţională.

Altfel zis, fiecare capitală naţională va decide dacă să o facă sau nu. Pe plan politic, așadar, in așteptarea conferintei care va avea loc la Geneva luna viitoare, impasul este total, cum a subliniat-o de pildă ministrul belgian Didier Reynders, care a deplâns faptul ca UE nu poate vorbi cu o singură voce.

Unele țări membre, precum, încă o dată Belgia, care e un important fabricant de armament, au repetat ca motivul pentru care nu vor livra arme rebelilor este absența oricărei garanții ca armamentul nu va cădea in mâinile unor grupări extremiste sau jihadiste.

In schimb, cei 27 au fost de acord sa mențină embargoul asupra regimului sirian, inclusiv interdicția de viză pentru oficialii regimului, blocarea conturilor in banca ale acestora in UE si interdicția făcută firmelor europene de a cumpara petrol de la regimul lui Assad.

Pentru a modera amploarea neinteleg