Autor: Raluca Florescu
Condiţiile financiare impuse de Executiv pentru privatizarea Poştei ar fi ţinut departe investitorii. Guvernul invocă însă alte motive
Ieri era termenul limită pentru achiziţia caietului de sarcini la Poşta Română, în vederea privatizării companiei, dar niciun investitor nu s-a arătat interesat. Cu toate astea, potrivit oficialilor Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), pe lista scurtă a cumpărătorilor se aflau mai mulţi investitori, companii şi fonduri de investiţii.
Motivele pentru care, în cele din urmă, nu a rămas niciun ofertant, sunt diverse, potrivit MSI, acţionarul majoritar al Poştei. În primul rând, un control recent al fiscului, făcut public săptămâna trecută, a dezvăluit că datoriile totale ale Poştei erau, de fapt, mai mari cu 107 milioane de lei. Un alt motiv ar fi fost recentele proteste ale angajaţilor Poştei, care au afectat activitatea companiei. Pe de altă parte, perioada de timp oferită investitorilor nu ar fi oferit răgazul necesar pentru ca aceştia să se pregătească.
Toate argumentele se leagă însă de evenimente vechi de cel puţin câteva zile sau chiar săptămâni. Potenţialii investitori, dacă există cu adevărat, trebuie să le fi discutat din timp cu reprezentanţii MSI. Se ridică întrebarea: de ce termenul de privatizare nu a fost decalat, dacă tot existau aceste probleme?
Pretenţii exagerate
Potrivit unor surse consultate de EVZ, motivul pentru care niciun investitor nu a fost interesat să cumpere caietul de sarcini nu sunt cele invocat de MSI, ci condiţiile financiare impuse de Executiv.
Pentru a deveni acţionar majoritar al companiei de stat, investitorul ar fi trebuit să demonstreze că deţine 150 milioane de euro (645 milioane de lei), pentru a efectua o majorare de capital prin care să ajungă să ajungă în posesia a 51% din acţiuni. Condiţia a fost greu d
