Negativul unei imagini idilice despre peisajele Greciei: pescăruşii dau roată nu apelor de un albastru cristalin ale Mării Egee, ci unui peisaj întunecat şi murdar, în care oameni şi câini se luptă pentru resturi din gunoi. Groapa de gunoi din oraşul Fyli primeşte o parte destul de mare din cele 6.000 de tone de gunoi produs în fiecare zi în regiunea Attica, din care face parte şi Atena, şi care reprezintă 35% din întreaga populaţie a ţării.
Excesul de gunoi din Grecia a devenit unul dintre cele mai vizibile şi ascuţite simptome ale crizei economice. Un raport al Comisiei Europene de anul trecut anunţa că Grecia este cea mai puţin eficientă ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte implementarea directivelor pentru manevrarea deşeurilor. Ţara încă îngroapă 80% din gunoiul ei, în timp ce media în UE este de 38%, iar anumite state membre au dezvoltat reciclarea şi recuperarea pentru a reduce cantitatea care ajunge în pământ la mai puţin de 1%, notează „Time“.
Mai mult, peisajul Greciei este încă acoperit de sute de locuri în care se aruncă ilegal gunoi. Acest lucru nu doar că ameninţă sănătatea publică şi mediul înconjurător, ci şi pune în pericol prospectele de recuperare ale economiei naţionale aflate de ceva vreme în suferinţă. Comisia Europeană a spus în luna februarie că va relua procesele cu Grecia, propunând penalizări pe zi de 71.193 de euro pentru fiecare din cele 396 de locuri ilegale de aruncare a gunoiului care, ori sunt încă active, ori n-au fost curăţate şi reabilitate.
Revoltele din Kreatea
Soluţia pe termen scurt ar fi crearea mai multor gropi de gunoi „sanitare“, însă o singură încercare de acest fel în regiunea Attica a provocat proteste stradale. În decembrie 2010, Keratea, un orăşel adormit de vreo 10.000 de suflete, aflat în sudul capitalei, a explodat de furie împotriva planurilor guvernamentale de
