Agenţia Metropolitană Braşov (AMB) a obţinut o nouă finanţare, în valoare de 55.949 de lei, de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, în vederea conservării Cetăţii Braşovia de pe Tâmpa. Suprafaţa totală a sitului este de aproximativ 23.000 de metri pătraţi, cetatea fiind de dimensiuni asemănătoare celei de la Râşnov. Astfel, pe latura dinspre Păticel zidul este gros de circa 1,70 m şi se mai vede pe o lungime de circa 100 de metri. Se mai păstrează şi două turnuri pe latura dinspre Centru, iar pe latura de est un alt zid lung de 150 m şi lat de circa 1,80 m coboară spre sud până la poteca dinspre Valea Cetăţii.

Cu aceşti bani, AMB va îngrădi zona de „cisternă” a cetăţii, respectiv porţiunea care s-a păstrat cel mai bine şi riscă acum să fie distrusă de vizitatorii care iau pietre din aceasta drept suvenir sau nu ţin cont că respectivele ruine au o valoare inestimabilă. „Aceste ruine au o vechime considerabilă şi trebuie valorificate prin reabilitare şi promovare. Vom amenaja pentru început zona de cisternă, de aproximativ 30 de metri pătraţi şi porţiunea unde zidurile sunt vizibile, aproximativ 100 de mp, cu un gard din lemn, astfel ca să evităm distrugerile viitoare”, a precizat Dragoş David, directorul AMB. Cu aceşti bani, se va şi toaleta zona, dar va fi implementată şi o metodă modernă de vizitare prin utilizarea unor audio-ghiduri.

Scurt istoric

Începuturile fortificaţiei sunt prea puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tâmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bârsei, înainte de 1211. Ridicarea în piatră a Cetăţii Braşovia atestă din plin rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din piatră. Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1241, când câteva familii s-au adăpostit între zidurile sale pentru a scăpa de i