În contextul acuzaţiilor aduse de către producătorii şi distribuitorii de medicamente în ce priveşte publicarea, recent, a unor date eronate referitoare la consumul de medicamente compensate (ceea ce a dus la calculul greşit al taxei de clawback), Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită public Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să afişeze trimestrial, pe pagina sa de internet, toţi indicatorii incluşi în cadrul formulei privind calculul taxei de clawback, respectiv rezultatul calculului în sine.

             Recunoscând interesul direct pe care îl au producătorii ce se consideră nedreptăţiţi de calculele pentru aplicarea taxei de clawback (taxa aplicată producătorilor de medicamente pe volumul de vânzări - motivul de dispută asupra corectitudinii datelor colectate de autoritatile publice), IPP consideră că este datoria CNAS să răspundă public, prin prezentarea cifrelor oficiale şi a metodologiei de calcul, acuzaţiilor privind folosirea de date eronate în stabilirea volumului medicamentelor prescrise şi decontate în utimul an respectiv a sumelor ce vor fi impuse producătorilor pentru comercializarea medicamentelor.  

           Conform datelor deţinute de IPP, în România există fluctuaţii semnificative în prescriere şi decontare de la o luna la alta, acestea variind de exemplu:

         Apreciem că sistemul de sănătate din Romania, pentru a inspira încredere cetăţenilor cărora li se cere să accepte măsuri importante de reformă în această perioadă, trebuie să dea dovadă de totală transparenţa privind: consumul de medicamente din Romania şi sumele acoperite din reţete compensate în tara, costurile cu spitalizarea pacienţilor, sumele şi rezultatele programelor de interes naţional şi alte aspecte importante din domeniu.

          Informaţii despre câţi bani publici se cheltuiesc c