În societatea actuală, întâlnim adesea cazuri de transfer de autoritate: diverse celebrităţi exprimă opinii în domenii în care nu au competenţe; mai sunt însă şi cazurile în care celebritatea este utilizată în scopuri umanitare (a se vedea ambasadorii UNICEF) sau în chestiuni de sănătate publică. Ce impact poate avea o confesiune – publică – precum cea publicată de Angelina Jolie în New York Times pe o temă sensibilă, cancerul de sân şi dubla mastectomie preventivă? (Dr. A. M.) Aţi încercat, desigur, ca şi mine, senzaţia că aţi ajuns la capătul drumului, că aţi descoperit fiinţa, locul sau lucrul a căror frumuseţe nu poate fi întrecută. În arhitectură, de exemplu, Veneţia, văzută aproape în fiecare an cu emoţia dintâi a pelerinului. Dintre scriitori, Thomas Mann, pe care l-am citit cu adevărat împreună cu omul care m-a făcut să fiu ce sunt, Mihai Constantineanu. Tot împreună cu el l-am descoperit pe Gustav Mahler, când m-a dus, cândva, în 1974, la o repetiţie a primei simfonii, la Ateneu, dirijată şi explicată orchestrei de Georges Prêtre. Nu voi surprinde, aşadar, pe nimeni, spunând că, în ce priveşte arta filmului, punctul terminus al explorărilor mele a fost Death in Venice, după nuvela lui Mann, pe muzică de Mahler. Mă duc rar la cinematograf, dar când îmi trebuie film, mă uit la Death in Venice. Aşa că nu am avut până acum prilejul să aflu cine este Angelina Jolie. Dar despre BRCA şi riscul pe care îl implică prezenţa acestei gene nu aveam nevoie de mărturisirea acest Publicitate ei doamne atât de frumoase şi atât de bune. Pentru că gena a fost detectată la rude apropiate, care au luat, cu discreţie, aceeaşi decizie. Aşa că pot doar să încerc să înţeleg cum se ia o decizie care duce o persoană perfect sănătoasă de la un considerent statistic la chirurgie mutilantă. Decizia Angelinei Jolie a fost luată din cauza fricii. Frică de boală şi frică de m