Scris de Cristian Horgoș - Gabriel Silviu Szentesi, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), a transmis marti, pe lângă salutul ministrului Remus Pricopie, şi pe cel al rectorului Universităţii „Aurel Vlaicu”, Ramona Lile.
Apoi, Szentesi, care a fost şi decan la Universitatea orădeană „Emanuel”, a vorbit despre cercetarea ştiinţifică, factor de care va depinde cum va arăta „Universitatea din Oradea, comunitatea şi întreaga ţară, peste 10, 20 sau 50 de ani”.
Szentesi a numit direcţiile cercetării, sugerând punctele slabe ale fiecăreia, „Ne putem orienta spre publicaţii ISI, care aduc recunoaştere naţională şi internaţională. Dar oare se simte acest tip de cercetare în viaţa de zi cu zi?”, a început Szentesi.
„Ne putem axa pe infrastructură. Dar, de pildă, avem la ANCS un soft de sute de mii de euro pentru proiectarea de bughiuri dar nu mai avem niciun specialist în aşa ceva. Putem lăsa cercetarea după preferinţele cercetătorilor fiindcă au deseori idei bune. Dar uneori interesul cercetătorilor nu corespunde nevoilor societăţii. Aşa că trebuie şi o orientare spre rezolvarea problemelor sociale”, a continuat vicepreşedintele ANCS.
Szentesi a arătat că nici plierea pe piaţa economică nu e ideală câtă vreme piaţa e dinamică iar cercetarea se face pe cicluri îndelungi.
Szentesi a concluzionat că cercetarea trebuie să aibă impact economico-social. „E greu dar trebuie să măsurăm acest impact ca să punem cercetarea în slujba bunăstării cetăţeanului. Acum, trenul ajunge din Oradea în Bucureşti în 13 ore iar în ’68 ajungea în 8 ore. Nu avem soluţii viabile în România pentru cancer”, a exemplificat Szentesi câteva subiecte de cercetare.
Spre final, invitatul a motivat definiţia dată de John Maxwell succesului, insistând că trebuie să „împrăştii seminţe” după ce ţi-ai atins potenţialul şi principalul ţel din viaţă.
