Într-unul din cele două editoriale publicate în numărul din aprilie a.c. al revistei British Medical Journal – ediţia în limba română, autorul – prof. dr. Julietta Patnick, NHS Cancer Screening Programmes, Sheffield – scrie despre neajunsurile screeningului pentru depistarea cancerului. Deşi screeningul populaţiei reprezintă o măsură de sănătate publică, semnatara editorialului spune că el prezintă atât avantaje, cât şi riscuri – e drept, individualizate. Complicaţii, de pildă, pot apărea în cazul mamografiilor, biopsiilor, endoscopiei etc., care pot fi vizibile imediat. În schimb, spune Julietta Patnick, pentru a observa avantajele screeningului, este nevoie de trecerea mai multor ani, pentru a afla cu siguranţă căror pacienţi le-a fost util. Un exemplu în acest sens este chiar screeningul pentru cancerul de sân sau cel de colon, al cărui principal efect favorabil ar fi reducerea mortalităţii cauzate de aceste boli. Estimările însă pot fi făcute după un timp îndelungat. Un studiu în acest sens îl găsim într-o cercetare publicată în acelaşi număr al revistei, la rubrica Cercetare. Editorialista face şi o recomandare: îi sfătuieşte pe medicii care îşi îndeamnă pacienţii sau colegii să participe la programele de screning, să ţină cont de timpul necesar pentru a observa beneficiile ori riscurile acestor programe. Tema abordată la rubrica Sinteze clinice priveşte progresele în domeniul radioterapiei, foarte importantă, de altfel, în îngrijirea pacienţilor cu cancer. Grupul de autori de la Cambridge explică noile tehnici de radioterapie, propunându-şi să le ofere medi Publicitate cilor de familie şi clinicienilor nespecialişti posibilitatea de a-şi consilia pacienţii în această direcţie. Articolul este de fapt o sinteză bazată pe date referitoare la radioterapia clinică (studii observaţionale, trialuri rando­mizate, metaanalize şi sinteze sistematice) publicat