În privinţa abandonului şcolar, fenomen îngrijorător în ţara noastră, Ministerul Educaţiei Naţionale şi UNICEF România au lansat raportul “Toţi copiii la şcoală până în 2015”. Potrivit acestuia, copiii din mediul rural -mai cu seamă băieţii, cei proveniţi din familii sărace, cei proveniţi din etnia romă sau cu cerinţe educaţionale speciale sunt cei mai mulţi dintre cei care abandonează şcoala sau nu mai ajung să studieze. De asemenea, proporţia copiilor care nu frecventează şcoala atinge nivelul cel mai ridicat la vârsta de 7 ani.

Consecinţele sărăciei şi a sărăciei extreme asupra participării la educaţie şi al abandonului şcolar au fost demonstrate de numeroase studii naţionale. Acestea confirmă că, în pofida gratuităţii învăţământului obligatoriu, costurile implicite ale vieţii şcolare sunt invocate des ca reprezentând cele mai severe motive pentru participarea şcolară. Astfel, copiii şi adolescenţii cei mai săraci şi cei de etnie romă sunt cei mai expuşi abandonului şcolar, atât în ciclul preşcolar şi primar, cât şi în ciclurile superioare. Cele mai mari greutăţi cu care se confruntă cel mai des copiii din familiile sărace sunt legate de hrana insuficientă de care au parte acasă, de lipsa asistenţei medicale acordate când sunt bolnavi, dar şi de lipsa sau neglijenţa sprijinului emoţional al părinţilor care nu pun preţ pe importanţa frecventării şcolii. Studiul “Toţi copiii la şcoală până în 2015” conchide că toate aceste handicapuri au efecte negative nemijlocite asupra capacităţii acestor copii de a participa la educaţie şi asupra performanţelor şcolare.

Măsurile preconizate de la nivelul Ministrului Educaţiei sunt logice într-o primă instanţă şi au în vedere o raportare cel puţin lunară privind absenţele pentru fiecare şcoală, începând cu anul şcolar 2013-2014, publicată pe internet pe site-urile inspectoratelor şcolare. Paralel se are în vedere o st