O nouă premieră s-a produs în ţara noastră: realizarea unui studiu de prevalenţă a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) în România. Studiul are acoperire naţională, iar datele culese pe bază de chestionar sunt completate cu evaluarea prin spirometrie. „România avea nevoie de o astfel de cercetare, cu atât mai mult cu cât, până în anul 2020, se estimează că BPOC va deveni a treia cauză de deces la nivel global“, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie (SRP), care consideră că datele rezultate din acest studiu sunt dovada vie a faptului că BPOC reprezintă o provocare pentru ţara noastră. Mai mult, o informaţie elaborată pe plan mondial spune că, în anul 2025, în primele zece boli se vor regăsi cu siguranţă cele cardiovasculare, dar şi cel puţin patru boli respiratorii. Iar cap de afiş, potrivit profesorului Mihălţan, ar fi BPOC: „are o dinamică teribilă, care va exploda şi în România“. Îngrijorător, în viziunea oficialului SRP, este faptul că dintre cei care ştiau că au această boală (16% din cei aflaţi la risc) prea puţini (27%) ajung la pneumolog. Ce înseamnă faptul că majoritatea pacienţilor ajung doar la medicul de familie? Pe de o parte, spune preşedintele SRP, în­seamnă că boala este subdiag­nosticată (medicul de familie tratează uneori doar infecţia intercurentă şi nu boala de bază), iar pe de altă parte, pacientul nu mai ajunge la specialistul pneumo­log. Există şi un traseu invers: pacientul vine la pneumolog, este diagnosticat, merge apoi la medicul de familie, care îi preia tratamentul, iar după trei luni, pacientul se simte mai bine şi nu mai revine la medicul pneumolog; există şi această capcană. Odată dispăruţi din vizorul medicului pneumolog, mulţi bolnavi vor face acutizări sau chiar insuficienţă respiratorie şi vor ajunge la terapie intensivă. Există studii care arată că jumătate din pacie