Prea mulţi nebuni la spital. Trebuia făcut ceva. Un doctor găseşte o soluţie. Merge într-o cameră unde erau nebuni, desenează o uşă pe perete, cu broască, yală şi le zice:
- Nebunilor, sunteti liberi să plecaţi când vreţi.
Toţi nebunii se îngrămădesc să iasă, zgîrie peretele, numai unul sta şi rîdea. Se duce doctorul la el, îl felicită şi-i mai spune:
- Se pare că tu eşti vindecat. Poţi să pleci, dar un singur lucru să-mi mai spui: totuşi, de ce nu ai sărit să ieşi ?
Nebunul zice râzând:
- Păi cheia e la mine.
Prea mulţi nebuni la spital. Trebuia făcut ceva. Un doctor găseşte o soluţie. Merge într-o cameră unde erau nebuni, desenează o uşă pe perete, cu broască, yală şi le zice:
- Nebunilor, sunteti liberi să plecaţi când vreţi.
Toţi nebunii se îngrămădesc să iasă, zgîrie peretele, numai unul sta şi rîdea. Se duce doctorul la el, îl felicită şi-i mai spune:
- Se pare că tu eşti vindecat. Poţi să pleci, dar un singur lucru să-mi mai spui: totuşi, de ce nu ai sărit să ieşi ?
Nebunul zice râzând:
- Păi cheia e la mine.