Echipa română ce s-a deplasat în localitatea Évora (în Portugalia) a fost formată din 6 elevi de la clasele a VI-a şi a VII-a (Costea Adrian – Mihai, Elefteriu Alexandru-Gabriel, Cornei Laura-Maria, Spulber Georgiana-Florentina, Ancuţa Paula, Năcuţă Diana) şi 6 profesori de la Colegiul Tehnic de Căi Ferate Unirea din Paşcani : Anicolaesei Alexandra, Bucataru Iulia, Centea Liliana, Coşniţă Emilia-Felicia (manager de proiect), Marcu Carmen-Silvia, Sofron Vasile.
Ziua de luni, 13 mai 2013 a fost a zi solicitantă atât fizic, cât şi emoţional. A fost ziua în care am parcurs longitudinal toată Europa: am plecat dintr-o ţară estică şi într-o singură zi am ajuns într-una vestică. Pentru majoritatea elevilor a fost pionieratul în călătoria cu avionul, cu metrou-ul, cu sightseeing. Prezenţa în Portugalia a fost şi prilejul în care am atins cel mai vestic punct al Europei continentale. Am fost la “capătul lumii”. Aflat la câţiva kilometri de Cascais şi la ceva mai mulţi de Sintra, Cabo da Roca ne-a încărcat cu zbuciumul valurilor oceanice, cu vânt puternic, cu un covor de flori pitice extrem de colorate şi sentimentul că acolo este locul unde se termina pământul şi începe oceanul. Atunci am simţit ceea ce numai marii navigatori au trăit.
Farul, restaurantul care nu are o vedere panoramică prea bună, birourile funcţionăreşti ne spun că acel punct nu mai este virgin. “Atingerea” acestui punct poate fi marcată printr-un certificat sau o diplomă pe care am obţinut-o de la biroul din interior, scris cu toc cu cerneală neagră, cu un scris ce seamnă cu cel medieval.
Ziua de marţi, 14 mai 2013, a fost dedicată reîntâlnirilor. Elevii şi profesorii ţărilor partenere s-au revăzut pentru prima dată după ultima întâlnire transversală ce a avut loc în Gemania în noiembrie 2012 în localitatea Lörrach. Ziua a însumat bucuria regăsirilor, emoţia cunoaşterii unor persoa
