Specialişti ai Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie a Universităţii de Vest au organizat, zilele trecute, o dezbatere publică despre expoloatarea gazelor de şist. Dezbaterea a avut doar rolul de a clarifica această problemă, profund politizată, deşi este o temă de mare interes nu numai naţional, ci şi global, dat fiind că tot mai multe state au ajuns să fie interesate de gazele de şist pentru că, în ultimii ani, resursele de petrol nu mai sunt atât de răspândite.
Despre gazele de şist, fără urme politice
„Exploatarea gazelor de şist, între certitudini şi controverse” a fost tema unei dezbateri publice iniţiate de specialişti ai Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie a Universităţii de Vest, care nu a avut menirea de a da soluţii sau de a încerca să convingă publicul dacă exploatarea gazelor de şist e bună ori nu. Dezbaterea, declară organizatorii, a avut doar rolul de a clarifica această problemă, profund politizată acum, deşi este o temă de mare interes nu numai naţional, ci şi global, dat fiind că tot mai multe state au ajuns să fie interesate de gazele de şist pentru că, în ultimii ani, resursele de petrol nu mai sunt atât de răspândite: “În viitor gazele de şist vor avea un rol predominant pentru că nu s-au mai găsit rezerve de petrol foarte mari care să asigure consumul pentru cel puţin 50 de ani”.
Problema la noi este, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, că România e deficitară şi în ceea ce priveşte o lege a gazelor de şist, şi din punct de vedere al lipsei de transparenţă din partea autorităţilor vizavi de acest subiect. „Eu văd şi partea plină, şi partea goală a paharului. Orice procedeu tehnologic are riscurile sale. Când a început această nebunie? De când au început ameninţările că ceva nu e bine”.
Petru Urdea este de părere că problema cea mai gravă o reprezintă faptul că guvernanţii au emis, în 4
