Un fenomen ciudat a dat peste cap tot ce ştiau biologii despre lumea vegetală. Cu 500 de ani în urmă, pe Tarra a avut loc o glaciaţiune care aţinut până în 1850. În acest interval, în zonele nordice ale planetei, au dispărut sub gheaţă o anumită parte a florei terestre. În urma încălzirii globale din ultimii ani, gheţarii au început să se topească, iar plantele “au înviat din morţi”, după o jumătate de mileniu. Un fenomen ciudat a dat peste cap tot ce ştiau biologii despre lumea vegetală. Cu 500 de ani în urmă, pe Tarra a avut loc o glaciaţiune care aţinut până în 1850. În acest interval, în zonele nordice ale planetei, au dispărut sub gheaţă o anumită parte a florei terestre. În urma încălzirii globale din ultimii ani, gheţarii au început să se topească, iar plantele “au înviat din morţi”, după o jumătate de mileniu.

Datele sunt conţinute de un studiu realizat la Universitatea Alberta, care a explorat o zonă din preajma gheţarului Teardrop, în regiunea canadiană arctică, iar rezultatele sale sunt publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Gheţarii din regiune şi-au redus accelerat dimensiunea, din 2004 încoace, din cauza încălzirii globale. Astfel, bucăţi de sol care nu au văzut lumina soarelui din perioada cunoscută drept „scurta epocă de gheaţă”, între anii1550 – 1850, sunt, acum, expuse căldurii şi luminii. „Ne-am trezit plimbându-ne pe lângă gheţar şi observând puţin verde pe ici – colo, ieşind de sub el”, spune Catherine La Farge, autor principal al studiului.

Plantele în cauză sunt numite non-vasculare, pentru că nu au sistemul care, la plantele pe care le cunoaştem ca parte din vieţile noastre, transportă fluidele în diferitele părţi ale organismului plantei.

Aceste plante pot supravieţui complet deshidratate în lungile ierni arctice şi revin la viaţă în sezonul mai cald. Dar, în cazul briofitelor î