TIMIS. Nimeni nu stie de ce nici in perioada austro-ungara, nici in Romania comunista si nici dupa 1989, nu s-a construit nici un pod peste Mures pe distanta de 50 de km pe care raul o parcurge de la Arad si pana la granita. Asta cu toate ca, de-o parte si de alta a raului sunt doua zone dinamice, cu orase de campie bogate si un comert dezvoltat.
Localitatile Sannicolau Mare si Nadlac, aflate la nici 10 km distanta una de alta, pe harta, sunt de fapt la o departare de 100 km pe sosea si la 50 km una de cealalta, traversand prin Ungaria. Piersicile de Periam, legumele de la Gelu, telemeaua de Saravale si, in general, toate produsele din vestul judetului Timis, ajung mai greu la vecinii de dincolo de Mures decat in piata la Timisoara. Fabricile din Sannicolau Mare aduc mai usor forta de munca de la zeci de kilometri, din Serbia, decat din Nadlac, Pecica sau Seitin. Muresul aici actioneaza ca o veritabila bariera, iar in lipsa unor poduri, oamenii au continuat sa foloseasca aceleasi metode de traversare a apei ca in Evul Mediu: podurile plutitoare.
Este paradoxal ca un mijloc de transport atat de… arhaic inca mai este folosit nu doar in Romania secolului 21, dar intr-una din cele mai bogate regiuni ale sale. Singurul pod plutitor din Timis care inca mai functioneaza se gaseste la Igris. in satul de pe Mures se poate ajunge pe drumul judetean care leaga Sannicolau Mare de Periam, apoi din Sanpetru Mare se merge pe un drum asfaltat care duce pana la malul Muresului, la podul plutitor, sau compa, cum i se spune de catre localnici.
Traversand Muresul pe compa de la Igris
Compa de la Igris este pentru oraseanul obisnuit cu viata moderna o ciudatenie, arhaica si totodata pitoreasca. Daca va asteptati sa gasiti aici un batran care de-o viata trece Muresul cu pluta si face acest lucru doar din pasiune, va inselati. Daca vreti sa treceti dinc
