- Social - nr. 103 / 29 Mai, 2013 Povestea sumei pe care Germania ar datora-o Statului Roman isi are originile inaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Discutia privind aceasta cifra a fost lansata de doctorul in economie Radu Golban, un roman stabilit in Elvetia, care, in timpul documentarii necesare pentru teza sa de doctorat, a scos la iveala toata aceasta problematica. Economistul a precizat ca subiectul este evitat de ambele parti, tarile mici ,,neavand puterea de a articula o astfel de problema”. Suma provine dintr-un asa-numit ,,Contract de Clearing”, semnat intre Guvernele celor doua state la 23 martie 1939. Concret, acest contract presupunea o compensare din livrarile de marfuri si materii prime reciproce, adica in cazul in care Romania exporta cereale, primea in schimb produse petroliere, sau vice-versa, la un pret cu 10% mai mare decat media pietei. Soarta a facut ca o conflagratie mondiala de proportii sa inceapa la doar cateva luni de la semnarea acestui contract, context in care Romania a continuat sa furnizeze bunuri Reichului si sa nu primeasca nimic la schimb, chiar si dupa Actul de la 23 august 1944. Ultimul extras de cont din partea Casei de Compensatii este datat septembrie 1945. La acea data, datoria se ridica la circa 1,1 miliarde marci imperiale, suma din ziua de azi de 18,8 miliarde euro fiind rezultatul convertirii monedei de la acea vreme in marci germane, la care se adauga o dobanda aferenta de 2,5% pe an. Documente care atesta aceasta creanta a Romaniei se regasesc atat la Banca Nationala a Germaniei, care a emis la 7 septembrie 1944 o lista a datoriilor catre 31 de state, cat si la Banca Nationala a Romaniei. Consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, nu a negat existenta creantei, dar a mentionat faptul ca fondul problemei este de ordin politic si nu juridic, deci banca poate cel mult constata acest lucru, instituti