Cel mai măscărici primar al patriei, coloratul Radu Mazăre, visează la o statuie în Constanța. La cum stăpânește orașul, primarul bufon ar putea chiar să-și instaleze clona din marmură în locul lui Ovidiu.
E clar că domnul edil-șef e mult mai dezvoltat personal în zona artelor decât prăfuitul poet antic exilat la Pontul Euxin. Ovidiu scria doar poezie, pe când domnul primar al Constanței este virtuoz al dansului, solist de geniu, maestru al versurilor albe, manechin desăvârșit, sportiv perfect și chiar guru al artei culinare.
S-a remarcat și ca actor, ratând doar apariția in desene animate. Timpul nu e pierdut însă. Cum îi place mult prin Madagascar e doar o problemă de aliniere a planetelor până când se întâlnește primarul Mazăre cu leul Alex și uneltesc o coproducție împreună.
Se vede de la o poștă, chiar și în cea mai cețoasă zi că Radu Mazăre merită mai mult locul de pe soclul din fața Muzeului Național de Istorie și Arheologie. Ettore Ferrari a murit, e adevărat, dar se găsește cu siguranță un artist local care să-i execute edilului rapid o statuie, neapărat ecvestră. Din respect pentru tradiții, e neapărat nevoie ca domnul primar să fie sculptat călare pe un măgar dobrogean.
Rămâi mască de fiecare dată când te ia prin surprindere Radu Mazăre, cu o nouă aberație. Nu poți să nu te întrebi ce substanțe pot provoca astfel de stări de spirit.
Prin iarnă putea exista o explicație cât de cât rezonabilă pentru comportamentul halucinant al primarului saltimbanc. Puteam presupune că sobele care îl încălzesc pe domnul Mazăre nu sunt bine întreținute și emană, din când în când, monoxid de carbon în încăpere. Gazul poate provoca și reacții nefirești celor care îl inspiră.
Problema este că a venit vara și domnul Mazăre nu mai are niciun motiv să-și petreacă vremea pe lângă vreo sobă, șubredă sau nu,