La trei ani după ce a devenit prima ţară din zona euro care a trebuit redresată de UE, BCE şi FMI, Grecia a finalizat campania de privatizare a solului, multă vreme întârziată, iar programul a transformat ţara înglodată în datorii într-un câmp de luptă pentru naţiuni care caută acces în zona de schimburi comerciale a UE.

Investitorii ruşi, chinezi şi qatarioţi se înghesuie pentru a accede la noul portal al comerţului în Europa. Chinezii sunt interesaţi de aeroporturi, porturi şi căi ferate, ruşii sunt decişi să se infiltreze în ener-gie, iar afaceriştii din Qatar au declarat că doresc să investească în imobiliare. „Vom transmite mesajul că suntem o altă Grecie, o ţară favorabilă întreprinderilor“, declară ministrul elen al Dezvoltării, Kostis Hadzidakis.

Premierul Antonis Samaras a transmis acest mesaj la Beijing în această lună, chemând China să participe la „istoria de succes a Atenei“. Marea putere economică asiatică este hotărâtă să facă din Grecia o punte spre Europa, investind în proiecte de infrastructură mai mari decât investiţiile fă--cute în portul Pireu. În cadrul celui mai mare port de pasa--geri din Europa şi al unuia din--tre primele 10 terminale de containere, cheurile Pireului au devenit o bază operaţională pentru chinezi după ce Cosco, compania maritimă de stat, a închiriat jumătate din port în 2010.

„Dictatul” Moscovei

Săptămâna trecută a fost rândul Moscovei. Alexei Miller, puternicul şef al gigantului gazier rus Gazprom, a sosit la Atena pentru a treia oară pentru a discuta achiziţionarea Depa, o societate de gaz natural din Grecia, una dintre cele două firme din domeniu considerate a fi „bijuteria coroanei“ progra-mului de privatizare.

La întâl-nirile private cu premierul Samaras, Miller a precizat că Moscova nu vrea doar să cumpere societatea, nu va tolera nici o ingerinţă în afaceri. SUA şi UE ridică obiecţii pentr