Cât de curajos a fost ieri Ciurel în faţa unei pieţe publice goale. Mă rog, nu chiar goale, cu mulţi ziarişti. Cum a coborât el la două treizeci trecute fix, cum anunţase el presa (?!) şi cât de surprins a fost când nu a mai găsit decât ziariştii care nu apucaseră să îşi strângă echipamentele. Mă, după ce ai stat pitit în sediul de milioane de euro al CEO, la sfatul jandarmilor cică, după ce te-ai ascuns după perdeluţă în sediul Diviziei Minere, cum poţi să te mai dai viteaz? Oricum era o prostie să ieşi să vorbeşti unei mulţimi care strigă: Ieşi afară, javră ordinară! O prostie şi o instigare la violenţă, aşa că Ciurel a făcut foarte bine că a stat pitit. Dar cât de penibil să fii să ieşi apoi să spui că ai vrut să ieşi, dar au plecat minerii prea devreme.
Al doilea gest penibil pe care l-a făcut ieri Ciurel a fost să dea buzna la o televiziune pentru a-i cere evacuarea, din simplul motiv că funcţionează în clădirea complexului. Televiziunea aparţine sindicatelor, care ar avea un contract de închiriere pentru spaţiul CEO. Dar şi dacă nu are, era cel mai prost moment pe care putea să îl aleagă Ciurel pentru a cere evacuarea. A părut doar un gest al unei persoane frustrate de la atâtea huiduieli şi care s-a gândit să se răzbune.
Protestul de ieri al minerilor şi energeticienilor nu şi-a atins scopul, acela de a-l face pe Ciurel să plece. Directoraşul cel viteaz a ieşit seara la televiziuni, deloc intimidat de protest. Ziua de ieri a ascuţit lupta dintre sindicate şi administraţie sau măcar pe cea dintre Condescu şi Ciurel. S-a ajuns la un moment în care nici unul nu va da înapoi până nu îl va vedea pe celălalt învins. Condescu merge până la grevă generală pentru a obţine demiterea actualei conduceri, iar Ciurel îi va lua sediul, maşinile, telefoanele, echipa de fotbal sau ce o mai fi prin bătătură.
Sper ca acest conflict mult prea personal să nu
