Valoarea şi numărul reţetelor compensate decontate de CNAS fluctuează semnificativ de la o lună la altă

Producătorii spun că plătesc o taxă clawback calculată după nişte date greşite referitoare la consumul de produse farmaceutice

IPP: Este datoria Casei să răspundă public, prin prezentarea cifrelor oficiale şi a metodologiei de calcul, acuzaţiilor privind folosirea de date eronate

În România, există fluctuaţii semnificative în prescrierea şi decontarea de medicamente, atât în funcţie de valoarea reţetelor, cât şi a numărului lor, de la o lună la alta.

Conform Institutului pentru Politici Publice (IPP), de exemplu, pentru anul 2011 valoarea reţetelor compensate a fost de 563,7 mil. lei, în martie, şi 410,1 mil. lei, în iunie.

În ceea ce priveşte numărul de reţete compensate, în luna martie a anului 2011, acestea s-au ridicat la 4,42 milioane prescripţii, în timp ce în luna august numărul acestora a fost de doar 2,9 milioane.

De asemenea, există diferenţe majore şi la valoarea medie a unei reţete în funcţie de judeţ. Astfel, cea mai ridicată valoare medie per prescripţie se întâlneşte în Bucureşti, de 234 lei, la polul opus situându-se Harghita, cu 79 lei.

În acest context şi în cel al acuzaţiilor aduse de către producătorii şi distribuitorii de medicamente în ce priveşte publicarea unor date eronate referitoare la consumul de medicamente compensate (ceea ce a dus la calculul greşit al taxei de clawback), IPP solicită CNAS să afişeze trimestrial, pe pagina sa de internet, toţi indicatorii incluşi în cadrul formulei privind calculul taxei de clawback, respectiv rezultatul calculului în sine.

În luna martie din acest an, Dragoş Damian, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), declara, pentru Curierul Naţional, că în trimestrul 4 din 2012 taxa clawback este mai mare decât