Este una dintre concluziile la care au au ajuns doi celebri generali romani, respectiv gen. dr. Decebal Ilina, fostul sef al spionajului militar romanesc si gen. dr. Ion-Aurel Stanciu, care in calitatea sa de fost atasat militar in Israel, adica de salariat al Directiei de Informatii Militare, poate fi considerat ca a facut parte din aceeasi breasla ca si seful sau, dl. Ilina, aceea a ofiterilor de informatii. Aprecierile s-au facut cu ocazia lansarii unui volum scris de catre generalul Stanciu si de un coleg de-al sau, colonelul Vasile Soare, intitulat “Mic Tratat de Istorie a Terorismului”, unde prefata a fost scrisa chiar de catre generalul Ilina, care de altfel a facut auditorului prezent si un scurt sinopsis al cartii. Cu aceasta ocazie, generalul Ilina ne-a explicat cu tristete ceva similar cu ceea ce-a sustinut si generalul Stanciu si anume faptul ca politicienii tineri ,de astazi, nu se bazeaza suficient pe consilierii romani cu experienta, cel putin nu in domeniul militar. Aceasta ignorare a potentialului pe care militarii nostri cu state vechi il au a condus, de foarte multe ori, la eforturi finanaciare si umane nefructificate suficient, cum a fost cazul participarii noastre la razboaiele din fosta Iugoslavie, sau Irak. In ambele cazuri si nu numai, conducatorii Romaniei din acele perioade au crezut ca implicarea Romaniei ne va da dreptul sa participam si la reconstructia tarilor respective, obtinand astfel insemnate beneficii pentru firmele romanesti care ar fi fost selectate si automat si pentru statul roman, prin taxele pe profit pe care le-ar fi colectat de la acestea. Din pacate, nebazandu-se pe acei consilieri care ar fi putut face analize pertinente de caz, statul nostru a pierdut multe astfel de oportunitati, cum de altfel suntem obisnuiti din cele mai vechi timpuri. Cel mai bun exemplu poate fi chiar cel de la sfarsitul celui de-al doilea razb