Antetul Parohiei la sfârşitul secolului XIX, când satul ţinea de comuna Mera Schitul se găsea pe întinsa Moşie răzăşească a Odobeştilor şi a fost fondat de preotul Apostol Căpătan

La un secol şi jumătate de la închiderea Schitului Căpătanu şi transformarea lăcaşului monahal în biserică de mir, Parohia Căpătanu şi Primăria Broşteni vor organiza duminică un eveniment pentru a marca această dată. Puţin cunoscut în zilele noastre chiar de proprii locuitori ai satului cu acelaşi nume, cu veacuri în urmă, la umbra pădurilor de sub Dealul Şarba, a existat Schitul ”Sfântul Nicolae”, fondat de preotul Apostol Căpătan, după 1750 prin transformarea bisericii de mir în aşezământ monahal. Prima atestare documentară a numelui Căpătan/Căpătanu este din 1649, când se vorbeşte despre Ion, căpitan de Odobeşti. Având proprietăţi până la apele Milcovului, familia Căpătan/Căpitan/Căpătanu a defrişat pădurea şi a plantat vie, formând o mică Podgorie. Cu timpul a ridicat la intrarea pe Valea Milcovului o reşedinţă, în jurul căreia s-a format un cătun, iar mai târziu satul Căpătanu, care se întindea de sub poalele Şarbei până la vărsarea pârâului Arva în Milcov. Pentru că nu mai puteau susţine Schitul, în pe 20 iulie 1797, obştea satului de răzeşi Căpătanu şi urmaşii preotului Căpătan au închinat aşezământul cu toate proprietăţile sale Episcopiei Romanului. În 1863 Schitul s-a desfiinţat, iar proprietăţile au fost vândute de stat căpătănenilor. În 1886 biserica a fost sfinţită, dar cutremurele din 1894 şi 1912 au pricinuit din nou mari pagube. Abia reparată, în timpul Primului Război Mondial lăcaşul a fost bombardat de Armata Germană. Pentru istoria sa şi arhitectura deosebită a fost trecută în Lista Monumentelor Istorice. Din nefecire, la scurt timp după restaurarea din anii 30 biserica a fost din nou distrusă de cutremurul din 1940. În timpul regimului comunist a fost scoasă abuziv d