Noua generaţie a lui Auris este mai spaţioasă, mai confortabilă, mai aerodinamică, dar, mai ales, sensibil mai reuşită din punct de vedere al designului exterior.
Cu excepţia perioadei de design "bio" de la începutul anilor ’90, Toyota Corolla a fost mai mereu un automobil banal din punct de vedere stilistic. O generaţie în urmă, hatchback-ul compact al celor de la Toyota şi-a schimbat numele în "Auris", iar designul a înregistrat o oarecare evoluţie. Totuşi, abia în cazul noului model putem vorbi cu adevărat de un design interesant, capabil a ieşi în evidenţă.
Habitaclul este, de asemenea, interesant. Planşa de bord este aproape perfect verticală, iar stilul aminteşte mai degrabă de o piesă de mobilier modern decât de un cockpit de automobil. Materialele sunt variate, de la plastice cu aspect relativ ieftin la ornamente interesante, dar asamblarea este fără reproş, tipic japoneză. Ergonomia comenzilor este OK, dar cel mai mult am apreciat posibilităţile ample de reglaj ale postului de conducere. Spaţiul s-a dovedit suficient pentru un model compact atât în faţă, cât şi pe banchetă.
Transmisie interesantă
Modelul testat era echipat cu un motor pe benzină de 1,6 litri şi 130 CP, în combinaţie cu o cutie de viteze cu variaţie continuă (CVT). Performanţele versiunii echipate cu această transmisie sunt puţin inferioare celei cu cutie de viteze manuală: viteza maximă este de 190 km/h (cu 10 km/h mai puţin), iar acceleraţia de la 0 la 100 km/h creşte cu peste o secundă (până la 11,1 s). Totuşi, constructorul comunică un consum de combustibil inferior (în medie 5,7 l/100 km), datorat, cel mai probabil, managementului transmisiei. Ca o curiozitate, am observat un comportament ciudat pentru un CVT, acceleraţiile susţinute desfăşurându-se cu urcări de trepte, după ritmul unei transmisii automate obişnuite, şi nu linia
