Papa Francisc a stârnit o controversă sugerând că ateii se pot mântui dacă au fapte bune, dar, pe fondul criticilor din partea specialiştilor în Dogmatică, Vaticanul a clarificat că ideea se referă la caracterul universal al mântuirii, adresată inclusiv ateilor, dacă vin la credinţă, în Biserică.
O partea a presei, în principal cea britanică şi americană, a speculat că, în cursul unei predici, Papa Francisc ar fi recunoscut că şi ateii se pot mântui dacă pur şi simplu îndeplinesc condiţia faptelor bune.
De fapt, Papa Francisc a spus: "Dumnezeu Tatăl a realizat mântuirea (obiectivă - n.red.) prin Sângele lui Hristos, pentru noi toţi; pentru toţi, nu doar pentru creştini. Dumnezeu este şi Părintele ateilor? Da, şi al ateilor. Al tuturor! Suntem creaţi după asemănarea lui Dumnezeu, iar Jerfta lui Hristos ne-a mântuit pe toţi (la nivel obiectiv - n.red)! Şi toţi avem datoria de a face binele. Porunca de a face binele este un sentiment al păcii. Dacă fiecare dintre noi îşi face partea sa, dacă le facem bine altora, ne întâlnim toţi prin faptele bune, ajungem la o cultură a întâlnirii. Trebuie să ne întâlnim făcând bine. Iar dacă unul nu crede şi spune că este ateu, prin facerea binelui se întâlneşte cu noi".
Însă declaraţia vagă a Papei a lăsat loc speculaţiilor, fiind criticată de specialişti în Dogmatică şi de unii jurnalişti catolici.
Pe fondul interpretărilor, un purtător de cuvânt al Vaticanului, Thomas Rosica, a explicat că "faptele bune" nu sunt o condiţie suficientă pentru mântuire.
"Ateii nu se mântuiesc. Cei care cunosc Evanghelia nu pot fi mântuiţi dacă nu au credinţă şi dacă refuză să intre în Biserică şi să rămână în Biserică", a subliniat Rosica, citat de site-ul Attualissimo.it.
Papa Francisc a stârnit o controversă sugerând că ateii se pot mântui dacă au fapte bune, dar, pe fondul criticilor din partea specialiştilo
