Actuala Capitală a fost tranzitată de-a lungul timpului de un număr impresionant de oameni, care făceau parte din diverse culturi, lăsând în urma lor pagini întregi de istorie bucureşteană. În Centrul Vechi al Capitalei, punctul cel mai fierbinte al distracţiei din zilele noastre, viaţa nu a încetat nicio clipă să existe, mărturie stând numeroasele descoperire arheologice.

În cărţile de istorie a rămas consemnat faptul că suprafaţa pe care astăzi se întinde Bucureştiul, în vremurile trecute era locul preferat al dacilor. Cele mai multe dintre aşezări dacilor existau în zona Dealul Spirii, Lacul Tei, Pipera sau Militari, acolo unde creşterea vitelor şi agricultura erau principalele ocupaţii ale acestora.

Dovadă clară că Bucureştiul a fost unul dintre locurile preferate ale dacilor stă numărul impresionant al descoperirilor arheologice făcute.

Bucureştiul, pe vremea romanilor

În ceea ce-i priveşte pe romani, probabilitatea ca aceştia să fi avut aşezări în Capitală este mare, mărturie fiind săpăturile arheologice care au scos la iveală pe aria bucureşteană urme din timpul dominaţiei romane. Unele dintre cele mai preţioase comori care au fost descoperite de experţi sunt reprezentate de două statuete romane din bronz, care le înfăţişează pe zeităţile Venus şi Apollo.

Originea statuetelor nu este sigură, dar se poate presupune faptul că au provenit din schimburi comerciale ale populaţiei dacice, conform cărţii „Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre“, scrisă de Constantin C. Giurescu.

O altă descoperire arheologică, din zona Giuleşti a Capitalei, a constat în scoaterea la lumină a unei săbii, a unui topor, a unei plăci de bronz inscripţionată, alături de mai multe monede romane. Se pare că era vorba despre mormântul unui militar roman, ori al unui călăreţ din armata imperială.

Nemuri turceşti, baclav