La cea de a 101- a ediţie, „Cafeneaua criticăˮ a domnului Ion Bogdan Lefter, un grup de reflexie care supravieţuieşte uimitor în vacarmul teraselor din centrul vechi al Bucurestiului, i-a omagiat pe cerchişti (n.r- membru al cercului literar de la Sibiu).
La 70 de ani de la publicarea celebrului „Manifest literarˮ (1943 în revista Viata a lui Liviu Rebreanu) care a introdus mişcarea Cercului literar de la Sibiu în circuitul cultural al vremii, s-au aflat aici la invitaţia amfitrionului - distinsul critic IBL- câţiva importanţi exegeţi ai fenomenului, unii dintre ei, martori ai naşterii şi perpetuării lui.
Deschizând seara de evocări, dna Zorina Regman, văduva cunoscutului critic literar Cornel Regman, printre cei patru fondatori ai Cercului, alături de Ion Negoiţescu, Radu Stanca şi Stefan Augustin Doinaş, a rememorat pentru cei prezenţi episoade mai degrabă bucureştene din viaţa grupului, care prin anii `50 îşi consumă rezidual existenţa în capitală, în atmosfera sufocantă a proletcultismului rusofil.
De aceea, refugierea într-un timp reinventat este poate singura soluţie pentru adepţii de odinioară ai estetismului şi modernismului ( puncte importante în program), cum ne-a argumentat în intervenţiile sale, criticul şi istoricul Sorin Antohi .
S-a dezbătut mult pe tema evoluţiei sau involuţiei ideologilor de la Sibiu din perspectiva timpului care i-a zdrobit, pe unii fizic chiar având în vedere anii de temniţă cu care au fost gratulaţi de regim. Ce s-a ales în consecinţă de platforma Cercului de la Sibiu din care au mai făcut parte şi I.D. Sârbu şi Ioanichie Olteanu, Nicolae Balotă, Eta Boieriu, Ovidiu Cotruş, ca să cităm doar numele sonore? Iată întrebarea care pune azi în acţiune informaţia şi persoanele dispuse să o prelucreze pentru a decela contribuţia acestei mişcări de idei la propăşirea culturii române.
Ce s-a întâmplat cu ei ca
