Renaturarea, cel mai ambiţios şi mai necesar proiect al Deltei Dunării, susţinut şi de Uniunea Europeană, este blocată pe termen nedefinit. Interesele financiare ţin pe loc refacerea rezervaţiei, aflată în declin natural şi exploatată comercial de mai mulţi oameni de afaceri.

Renaturarea Deltei este un proiect la care specialiştii lucrează de la începutul anilor ’90. Master Planul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că viitorul zonei poate fi asigurat doar prin reconstrucţie ecologică. În timp ce ecologiştii susţin repararea habitatului, întreprinzătorii cer să fie despăgubiţi pentru investiţiile lor.

Aceştia din urmă au obţinut terenurile prin concesionări pe 49 de ani, de la Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea şi consiliile locale. Pentru cele 72.000 de hectare de teren piscicol şi agricol concesionate în Deltă, redevenţa aduce judeţului un milion de euro pe an. Pierderile pe termen lung sunt, însă, incalculabile, spun specialiştii în mediu.

„Luăm în calcul varianta de a reda naturii amenajările unde nu se respectă destinaţia acestora sau redevenţele sunt mici“, a declarat recent Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea. În 1990, captura de peşte era de 14.000 de tone, iar în 2013 a scăzut la 2.500 de tone.

CRIŞAN, STUDIU DE CAZ

Prin Master Plan au fost propuse spre renaturare amenajările agricole şi piscicole din perimetrul rezervaţiei. Zonele incluse sunt amenajările piscicole Ceamurlia I, Dunavăţ, Dunavăţ II, Murighiol şi Chilia I, dar şi cele agricole Murighiol-Dunavăţ, Sulina, Carasuhat. „Deoarece aceste amenajări sunt în administrarea CJ Tulcea şi a consiliilor locale, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nu a obţinut acceptul administratorilor pentru trecerea acestor terenuri în domeniul public al statului pentru a continua investiţiile. Motivul a fost că aceste amenajări sunt concesionate către agenţi econ