Sunt printre noi de sute de ani și nu prea ne-nțelegem. Nici noi nu-i scoatem din „hoți” sau „cioară”, dar nici ei nu ajută prea mult la integrare. Și dacă tot vorbim despre integrare, cum ar suna ca-n viitorul apropiat elevii să pună mână, pe lângă DEX și țigări, și pe Dicționarul rrom-român.
Kurung. Asta înseamnă „cioară” în romanes. Și dacă un rrom vrea să te facă „albie de porci” o să ajungi „balani de porc”. Hai că deja parcă suntem mai integrați cu toții și auzim lucrurile de la alt nivel. S-ar putea întreba unii de ce-i nevoie să învățăm noi romanes, când ei ar putea învăța românește. Corect și normal, dar oricum învățăm engleză, franceză, spaniolă etc. Nu strică să mai știm o limbă când ne facem concediile în Strehaia sau Sintești. Atât ne mai trebuie, să auzim și-n satele țigănești „nu parlez vous românește, trăițar!”.
De exemplu, când vecinul tău rrom te va invita la „bar”, e bine de știu că nu te scoate la o băută și plătește el, ci te invită-n curtea casei lui, unde, vorba aia, e stăpân, deci ai grijă ce faci pe teritoriul lui. Apoi, dacă le vorbești unor rromi despre educație și se fac că nu te-nțeleg, vezi că umblă cu cioara vopsită pentru că seamănă cele două cuvinte (romanes „edukacia”). De fapt, foarte multe cuvinte din română seamănă cu cele în romanes, doar că le vorbesc ei mult prea repede și ne e greu să ținem pasul, d-aia plecăm de pe picior de inegalitate când încearcă un compatriot de etnie să ne vândă un telefon mobil: nu înțelegem dacă-l dă cu garanție sau cu camera inclusă.
Gheorghe Sarău, autorul Dicționarului rrom-român, a adunat cuvintele întâlnite în manualul de „Comunicare în limba rromani Vakaerima” și a pus traducerea. Unele par ușor de dedus, altele sunt o îmbârligătură exotică, precum „akatuno”, care-nseamnă actual. Dar, când vine vorba de bilet de autobuz (bileto autobuzo), vorbim aceeași limbă. La bani ne mai
