Romanul avea, la începutul secolului al XX-lea, aproape zece tipografii şi depozite ale renumitelor institute de arte grafice din ţară. Pe lângă magazine evreieşti, săli de teatru sau de cinema, fabrici şi spitale, tipografiile întregeau viaţa acestui oraş vechi din Moldova și erau un mijloc de luminare a oamenilor de către cărturarii timpului.
Tipografiile romaşcane erau conduse de comercianţi care moşteneau tradiţia din tată în fiu.
Ilustrate viu colorate, timbre şi cărţi erau căutate de pasionaţi în tipografiile vechiului târg al Romanului, situate de o parte şi de alta a uliţei evreieşti – sau Strada Mare, cum a fost numită de romaşcani. “Pe Strada Mare, la începutul secolului al XX-lea, de la Biserica «Precista Mare» spre Gară erau Librăriile Beram-tatăl, Tipografia cu librărie – Franz Ghinsberg, Librăria «Viitorul» – Leon Grünberg, Librăria Naţională – Horowitz, Librăria Michel Șimsenzon, Librăria, Tipografia şi Editura «Modernă» – Fraţii Rothenberg, Tipografia şi Librăria «Avram Iancu». Rolul librarilor era deosebit, deoarece asigurau, prin editurile proprii, apariţia cărţilor poştale, devenite, astfel, un mod de comunicare specific acelei perioade. Aceste librării nu mai există, dar mărturiile existenţei şi funcţionării acestora o reprezintă aceste cărţi poştale, realizate de editurile unora dintre librării, precum şi cărţile care au fost achiziţionate de către mulţi dintre locuitorii oraşului”, a spus bibliotecara Oana Buga, de la Biblioteca Municipală “George Radu Melidon” din Roman.
În monografia “Istoria oraşului Roman 1392 – 1992″ se menţionează că au existat în oraş, ca tip de unitate comercială, librării, papetării, depozite de ziare şi hârtie. Multe dintre acestea au dispărut în perioada comunistă.
După anii ’60, pe Strada Mare mai exista doar Librăria “Miron Costin” nr. 1.
“Librarul Mihai Cernomaz, artizanul
