Strategia trebuie să fie un document cu o structură formală, care are rolul în primul rând de disciplinare a celui care îl concepe, îl ajută să îşi aranjeze gândurile, cifrele şi concluziile într-o ordine logică, ce poate fi urmărită şi de către alţii, superiori sau subordonaţi deopotrivă. Elaborarea unei Strategii de Securitate Energetică, necesită o nouă abordare, radical diferenţiată de cele care au existat în anii anteriori. Enunţarea clară şi concretă a unor obiective de securitate energetică şi mai ales realizarea unei corelaţii înre obiectivele energetice şi obiectivele interdepartamentale aşa cum sunt obiectivele de antisărăcie energetică şi obiectivele de eficienţă energetică, dar şi obiectivele statului în calitate de acţionar majoritar sau minoritar la multe din societăţile din domeniul energetic. Obiective de securitate energetică: -Obiective economico-energetice -Obiectivele statului în calitate de acţionar majoritar sauminoritar -Obiective energetice sectoriale eficiente -Obiective de eficienţă energetică -Obiective antisărăcie energetică Astfel, organizarea obiectivelor de securitate energetică într-o Piramidă a securităţii energetice, care să cuprindă tipul de obiective şi modul lor de substituire, precum şi responsabilităţile şi obligaţile aprobării / înfăptuirii lor şi Scala strategică a securităţii energetice – care să cuprindă corelarea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse, fundamentarea şi viabilitatea înfăptuirii, urmărirea modului de realizare şi corectarea neatingerii obiectivelor. Acestea trebuie astfel definite încât corespondenţa şi trasabilitatea să fie evidentă, iar cuantificarea şi perioada de implementare corroborate. 10 obiective de securitate energetică pentru România: 1. Infiinţarea unei entităţi de Securitate, Planificare şi Prognoză Energetică 2. Stabi