În Germania, cea mai mare economie europeană, una din cinci persoane angajate deţine un „minijob“, o formă de angajare plătită la oră prin care se câştigă până la 450 de euro pe lună, bani neimpozabili. Sistemul le permite angajatorilor din sectoare variind de la sănătate la retail să menţină scăzute costurile cu munca.
Dar salariile plătite pentru minijoburi sunt în general reduse, iar posturile nu oferă aceleaşi beneficii precum un loc de muncă normal, ceea ce determină criticii să spună că nu toţi salariaţii din Germania au parte de performanţa economică a ţării, scrie The Wall Street Journal. Cu toate acestea, şomajul din Germania este la cel mai redus nivel de după reunificarea ţării.
Adepţii minijoburilor argumentează că acestea oferă părinţilor care trebuie să stea acasă, pensionarilor şi studenţilor opţiunea legală de a câştiga bani scutiţi de taxe şi dau afacerilor posibilitatea de a ajusta forţa de muncă la nevoile lor.
„Minijoburile sunt ideale pentru persoanele care vor să lucreze doar un număr redus de ore pe săptămână sau lunar“, spune Oliver Stettes, analist la Cologne Institute for Economic Research.
Posturile sunt atractive pentru sectorul serviciilor, deoarece le permit unor afaceri precum cele de retail sau restaurantele să facă faţă în perioadele aglomerate.
„Este nevoie de mai mulţi oameni când vine ora prânzului, când este aglomerat. Atunci vin angajaţii pentru doar câteva ore şi ajută“, a explicat Stettes.
Criticii spun însă că aceste minijoburi ajută la lărgirea decalajului dintre săraci şi bogaţi şi că duc la accentuarea sărăciei, ceea ce subminează contractul social care susţine economia socială de piaţă a Germaniei.
În timp ce pentru angajaţii cu normă întreagă cu câştiguri de top care contribuie la sistemul de siguranţă socială salariile au crescut cu 25% între 1999 şi 2010, pentru cei cu s
