După PNL va veni rîndul PDL să purceadă la excluderea din partid a celor acuzaţi că au vorbit de rău Conducerea în afara cadrului organizat. Dincolo de faptul că, spre deosebire de PNL, PDL e atît de pirpiriu încît excluderea unor membri, mai ales cînd aceştia sunt voci ascultate în spaţiul public, echivalează cu sinuciderea (O sinucidere la care PDL, încăput pe mîna lui Vasile Blaga, se dedă de ceva timp, sub formula morţii încete şi însoţite de delicii, obişnuită în cazul tăierii venelor în apa călduţă şi parfumată a căzii de baie), sare în ochi nota comună în cazul celor două formaţiuni:

Sancţionaţii n-au supărat partidul – nici măcar Partidul cu P mare, cum i se spunea, pe vremuri, Partidului Comunist Român, dat fiind că era singurul, – ca alcătuire din mai multe persoane, guvernată de un program, ci Conducerea partidului, mai precis, un singur om din tot partidul :

Şeful ăl Mare.

Pedepsiţii Andrei Chiliman, Diana Tuşa, Vlad Moisescu l-au criticat în public doar pe Crin Antonescu, nu și PNL. Pe cale de a fi pedepsiţi și ei – Cristian Preda, Teodor Baconschi – l-au tras de urechi pe Vasile Blaga.

În cazul PNL, desfăşurarea Procesului a fost simplă:

Şeful – Crin Antonescu, adică – şi-a exprimat nemulțumirea că respectivii mai fac parte din partidul care e doar al lui şi-a anunţat că va cere BNP şi Delegaţiei Permanente excluderea.

Potrivit Statutului PNL, BPN şi Delegaţia Permanentă sunt instanţe de conducere colectivă a partidului. Luînd în serios Statutul, te-ai fi aşteptat ca Şeful să aibă emoţii în privinţa propunerii sale. Numai că Șeful n-a avut nici o emoţie. Dacă ar fi avut, n-ar fi cutezat să-şi anunţe public o decizie care putea fi infirmată ulterior.

Deşi alcătuită din persoane fizice, unele chiar ditamai miniştrii sau chiar ditamai miliardarii, şi nu din nişte popice frumos lus