16 aeroporturi operaționale și alte două noi pe hârtie, peste zece milioane de pasageri la nivel național și proiecte de investiții de zeci de milioane de euro. Totuși, aproape jumătate dintre aeroporturile țării nu atrag nici măcar 50.000 de pasageri pe an
La începutul anului trecut, al doilea cel mai aglomerat aeroport al României, Băneasa, și-a închis porțile pentru traficul de masă, zborurile low cost fiind mutate pe Otopeni, Henri Coandă reușind astfel să-și crească traficul cu 41% și să urce pe locul 58 la nivel european în topul celor mai aglomerate aeroporturi de pe vechiul continent.
Chiar și în lipsa numeroșilor pasageri ce urcau la bordul aeronavelor low cost, Băneasa a reușit să adune un trafic anual cât alte zece aeroporturi la un loc. Mai exact, 427.441 de pasageri în 2012, majoritatea pe curse de tip business-aviaţie generală, dar și pe zboruri medicale, de căutare şi salvare, tehnice, de cercetare ştiinţifică, de protecţia mediului. Cel mai probabil, în 2013, traficul va fi cel mult la jumătate (în primele trei luni ale anului trecut, operatorii low cost încă mai zburau de pe Băneasa), însă chiar și în aceste condiții, va performa mai bine decât jumătate dintre aeroporturile din România.
Mai puțini pasageri, mai multe aeroporturi
La nivel european, în 2012, traficul aerian de pasageri a înregistrat o ușoară creștere de 1,8% comparativ cu anul precedent. La nivel local, s-a înregistrat însă o ușoară scădere, de câteva mii de pasageri pierduți, din păcate, de unele dintre cele mai mari aeroporturi din țară, Cluj-Napoca și Timișoara. Justificarea, așa cum vine de la autorități, este pe fond de criză economică, de falimente din industrie și competiție cu aeroporturile învecinate (un astfel de exemplu ar fi Baia-Mare/Satu Mare sau Timișoara/Arad). Ce-i drept, multe aeroporturi sunt ținute în funcţiune doar din orgoliul autorități
