A plecat prea repede dintre noi. Poate că încercările prin care a trecut l-au dus la dorința și convingerea din ultima vreme de a pleca mai devreme într-o lume mai bună. I. A fost, în domeniul arheologiei și istoriei greco-romane, una dintre cele mai importante personalități ale ultimelor peste patru decenii. Spiritul său căutător și formația de filolog clasic i-au fost fără îndoială de bun augur. Cu tot ceea ce a lucrat și publicat, ar fi avut tot dreptul unui scaun de frunte în Academia Română, cel puțin încă din deceniul trecut. Motivația se va vedea cu prisosință în cele ce urmează. I.1. Descoperiri istorice.A elaborat și demonstrat în cîteva publicații științifice, chiar respinse de unii magiștri ai vremii, chestiuni novatoare privind istoria noastră antică. Cele mai importante: datarea în anul 74 d.Hr. a intrării teritoriului Dobrogei în provincia Moesia Inferior și nu mai devreme cum se credea; formularea cea mai plauzibilă privind romanizarea; localizarea așezării Argedava; apărarea litoralului vestic al Mării Negre în epoca romană (ulterior dovedită arheologic); precizări privind flota romană la Dunărea de Jos. I.2. Descoperiri arheologice.A stabilit pentru prima dată o stratigrafie a cetății Histria; cu acel prilej a descoperit cea mai veche basilică paleocreștină de acolo, singura din regiune sigur datată; ulterior a descoperit basilica episcopală de la Histria, una dintre cele mai mari din regiune și fragmente întregibile din masa de altar cu inscripție evocând sfânta treime. II. Rezultate. Valorificare științifică prin publicare ca și completă a tuturor cercetărilor arheologice pe care le-a efectuat la Histria și în alte situri; realizarea celui mai mare număr de volume monografice pentru cercetarea de acolo și, ca un testament, așa cum nota la 7 mai 2013, o dare de seamă privind cercetările de la Histria 1990-2010 („Pontica“, 45, Constanța, 2012, p