Încă de la începutul primului său mandat, în primăvara anului 2004, Adrian Veștea a intrat în Primărie având foarte clar în minte că șansa Râșnovului este turismul.

Industrializarea forțată a orașului, făcută de regimul comunist, nu mai putea rezista, după ce din 1990 până atunci nu făcuse decât să agonizeze. Era nevoie de o alternativă, pentru a oferi comunității noi oportunități de dezvoltare.

„Apoi, Râșnovul este un oraș cu tradiție turistică, fapt certificat și prin aceea că în 1929 a primit statutul de stațiune climaterică. Opțiunea pentru turism a ținut cont și de cadrul natural superb, de obiectivele de interes pe care le avem și care trebuiau puse în valoare, dar a primat faptul că aceasta a fost dorința ma­jo­rității oamenilor. Iar ideea noastră a fost și rămâne ca această dezvoltare să fie una sănătoasă, durabilă. Nu avem o urbanizare haotică și nu sacrificăm mediul natural, dim­potrivă, îl protejăm și îl punem în valoare. În 1929, reclamele chemau turiștii la Râșnov pentru «aer curat, liniște și mâncare bună» și noi păstrăm această identitate ­turistică”, a delcarat primarul Adrian Veștea pentru Ziarul Astra.

Cum emblema Râșnovului este Cetatea, primul punct din această strategie a fost redobândirea ei, după ce fosta administrație o cadorisise, în dauna comunității, unui pseudo-investitor care nu numai că nu a respectat contractul de concesiune, neplătind vreun ban Primăriei, dar și-a bătut realmente joc de un mo­nu­ment istoric național de clasă A.

„Unele distrugeri făcute de fostul chiriaș sunt, din păcate, ireparabile. S-au efectuat lu­crări fără autorizație, s-a intrat cu buldozerul într-un sit arheologic în care se des­co­periseră locuințe dacice…

Pe ruinele capelei evanghelice s-a ridicat – tot fără autorizație – un turn în care s-au montat rezervoare de apă din fibră de sticlă, în curtea interioară s-a construit o te