Doamnelor, domnisoarelor si domnilor, uitati-va bine la cazul Sorin Alexandrescu! Nu este doar un caz punctual al unui CEO de trust de presa care a calcat pe bec.
Este un caz care spune foarte multe, esentialul, despre ceea ce a ajuns presa romaneasca in ziua de astazi. Despre felul in care se face presa la "nivel inalt".
Santaj. In spatele acestui cuvant sta mecanismul mizerabil care a transformat cainele de paza intr-unul de lupta, in lesa si la ordinul stapanului.
A transformat presa intr-un instrument de macel politic si economic. Dai banul, dai contractul, dai imunitatea, dai ce iti cer sau te fac ferfenita la ora de maxima audienta, cu sau fara motiv.
Pana acum, ne raportam mereu la epoca Adrian Nastase drept cea mai rea pentru presa libera din istoria ultimilor 23 de ani. Am trait-o si pe aceea pe viu, am simtit presiunea, am platit-o cu o demisie. Dar ceea ce se intampla acum mi se pare cu mult mai perfid si mai periculos.
Aparitia marilor moguli, intersectarea intereselor lor economice cu imense interese politice, sufoca aproape tot, mai ales in zona audiovizualului. In plus, nu mai avem doar un Adrian Nastase, avem mai multi, in pantaloni, in fusta, unii la vedere, altii inca ascunsi, oameni care isi folosesc intreaga putere politica si economica doar pentru a lua in stapanire, ca pe niste feude, cat mai multe institutii de presa pe care apoi sa le foloseasca drept ciocane de strivit capul adeversarilor sau de colectat taxe de protectie.
Teritoriile sunt impartite, se duc razboaie de cucerire si de anihiliare a adversarului. Prin aceste afaceri politice sunt plimbati bani mai multi decat pot aduce o televiziune de nisa intr-o tara cu o piata de publicitate modesta.
Da, este posibil ca acum sa se scufunde Dan Voiculescu, asa cum s-a scufundat si Vantu, impins la fund de Tesza
