- Discuţiile din ultimele zile purtate în USL trădează, pentru observatorul atent, felul în care guvernanţii de azi gândesc noul proiect al Constituţiei. Câteva dintre punc­tele discutate evidenţiază o scădere semnificativă a for­ţei pre­şedintelui şi o întărire a prerogativelor pre­mie­ru­lui, atât în plan intern, cât şi în relaţia cu UE. Cum vor influ­en­ţa aceste modificări echilibrul politic de la noi?

- Deşi nu ne putem lăuda cu un sistem foarte bine echilibrat, republica noastră fiind doar o copie adaptată în stil dâmboviţean a republicii semi-prezidenţiale din Fran­ţa, o modificare a echilibrului de forţe existent în pre­zent va dezechilibra complet sistemul în favoarea pre­mierului. Dacă, de pildă, preşedintele îşi va pierde pre­ro­ga­tiva de­sem­nării premierului, atunci el va deveni aproa­pe deco­rativ, iar puterea se va muta la nivelul Parla­men­tului, ceea ce înseamnă de fapt că va fi preluată de parti­dele politice. În consecinţă, dacă modificăm raportul de forţe dintre preşedinte şi premier, logic ar fi să renunţăm la alegerea lui prin vot direct, aşa cum demult îşi doreşte PNL. Aşa func­ţionează de pildă sistemul german, unde în­să preşedintele este ales de Parlament, nu de popor, şi sistemul britanic, unde regina este complet exclusă din activitatea executivă, dar nici nu se supune procesului electoral. Aşa cum stau lucrurile acum în România, ma­şi­naţiunile partidelor sunt contracarate, de bine, de rău, de filtrul prezidenţial, ceea ce este firesc, de vreme ce pre­şedintele este şi el mandatat de popor să conducă na­ţiunea. În SUA există un sistem bine pus la punct de echi­li­brare a atribuţiilor celor trei puteri în stat - executivă, legislativă şi judiciară - astfel încât nici una din ele să nu le anihileze pe celelalte două. Părinţii fondatori ai Americii au ştiut că puterea absolută poate distruge o de­mo­craţie, ceea ce probabil se v