Interesul companiilor specializate în exploatarea de petrol şi gaze pentru zona arctică a început să scadă, în condiţiile în care acestea se tem de riscurile financiare şi naturale specifice regiunii, relatează Reuters.

Zona arctică ar putea deţine aproximativ 13 la sută din petrolul nedescoperit din lume şi 30 la sută din necesarul mondial de gaze, potrivit estimărilor.

Punctul de cotitură al investiţiilor în această zonă s-a declanşat în ajunul Anului Nou, când un vapor de foraj al Royal Dutch Shell a eşuat în apropiere de ţărmurile Alaskăi din cauza vremii dificile.

La scurt timp după acest eveniment, Shell a anulat planurile de a fora în acest an în Alaska, iar compania nu a mai dat semne că ar mai avea o asemenea intenţie în regiune.

"Întreaga zonă arctică, mai ales zona americană, a fost trasă în jos din cauza problemei Shell", a declarat Choo Chiau Beng, directorul executiv al Keppel, cel mai mare producător de instalaţii de foraj marine din lume.

"Ne-am concentrat în trecut pe zonele din regiunea arctică. Acum priorităţile noastre au în vedere alte zone, cum ar fi Tanzania, Argentina şi Texas. Aceasta este dezvoltarea logică", a declarat Harald Norvik, membru al consiliului de administraţie al ConocoPhillips şi fost CEO al Statoil.

Shell nu este singurul care întâmpină astfel de dificultăţi. Cairn Energy a cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru a fora fără rezultate în largul coastelor Groenlandei, în timp ce Gazprom a anulat proiectul său de exploatare de gaze naturale, din cauza costurilor ridicate care au făcut proiectul neviabil.

Şi ConocoPhillips, care a lucrat alături de Keppel pentru a dezvolta instalaţii de foraj în zonă, a pus proiectul în aşteptare şi şi-a amânat planurile de a fora în marea Chukchi anul viitor.

"Există resurse mai ieftine în altă parte, cu o probabilitate mai mare de succes; gazele d