Ardeleanca Ana Botta este prima femeie studentă din istoria învăţământului universitar românesc. Evenimentul a avut loc la Iaşi, în 1879, la 19 ani de la înfiinţarea Universităţii din capitala Moldovei, când fata – adevărată precursoare a mişcării pentru emanciparea femeilor – s-a înscris la Facultatea de Litere. Ana s-a născut în 1856, în Cluj, şi a fost fiica unui revoluţionar de la 1848.
Părinţii Anei sunt Grigore Botta, un revoluţionar din Ragla, şi Elisabeta Vărărean, fiica unui ofiţer din Şieuţ – ambele localităţi, în judeţul Bistriţa-Năsăud. Nu se ştiu foarte multe detalii despre familia fetei care a intrat în istoria învăţământului românesc, însă e cert că părinţii săi s-au mutat în Cluj, unde Ana s-a născut în 1856.
Scriitorul şi istoricul literar Teodor Tanco notează într-un material dedicat Anei că aceasta era remarcabil de dotată intelectual, fiind educată excelent de Şcoala Pedagogică Maghiară de Fete, pe care a absolvit-o în 1872 – unitate de învăţământ de elită în Transilvania la vremea respectivă, când provincia făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.
Ana Botta s-a făcut cunoscută şi admirată în cercurile culturale româneşti încă de la vârsta de 18 ani, prin intermediul unei conferinţe în cadrul societăţii „Iulia“ a studenţilor români, creată de cărturarul şi patriotul român Grigore Silaşi. Tânăra a abordat atunci o temă foarte îndrăzneaţă pentru acea perioadă: misiunea femeii în general şi a româncelor în special.
„Ecoul succesului a ajuns până în presa maghiară, care-i elogiase calităţile, dar şi frumuseţea conferenţiarei, scriind: «Expunerea a fost primită cu mult interes din partea publicului, domnişoara rămânând unul dintre personajele principale ale seratei şi datorită profilului ei român a fost în atenţia tuturor»“, povesteşte Teodor Tanco în „Virtus Romana Rediviva“.
Succesul avut de Ana în Transilvania – tânăra de
