Cât de guvernabilă e România? Dar Bulgaria? A avut dreptate comisarul european Günther Oettinger să califice ambele ţări, la fel ca şi Italia, drept neguvernabile?

Şi a avut el oare dreptate să spună adevărul şi despre Franţa? Ce se ascunde îndărătul vanităţii rănite pe care o afişează preşedintele socialist al Franţei, Francois Hollande, căruia i se cere tot mai intens să reformeze între altele sistemul de pensii şi să reducă prea luxoasele rente viagere ale francezilor?

Şi de ce vestul Europei îl tratează cu atâta virulenţă critică pe premierul maghiar Viktor Orban? Poate pentru că nu-i convin idealurile de patriotism şi valorile creştine pe care le apără liderul Fidesz?

Iată tot atâtea întrebări pe care şi le pun comentatorii occidentali, scrie Deutsche Welle.

Cei de stânga se arată oripilaţi şi de faptul că unele din atacurile dronelor care au pus capăt, pe continentul african, carierelor sângeroase ale unora dintre cei mai periculoşi terorişti islamişti ar fi fost coordonate de la baze americane din Germania. Tot un ziar german de stânga îi critică pe tovarăşii francezi. Comisia Europeană, scrie Süddeutsche Zeitung, a hotărât să „aloce Franţei timp suplimentar pentru a-şi asana bugetul. Bruxelles-ul se desparte aşadar de politica sa de austeritate riguroasă. Cu toate acestea, Francois Hollande a făcut gură, în reacţie la ştirea din capitala Belgiei. ´Franţa nu va permite ca Bruxelles-ul să-i dicteze politica´, a afirmat el, după ce Comisia a condiţionat amânarea scadenţelor în programul de austeritate de reformarea în Franţa a sistemului de pensii, de liberalizarea pieţii energiei şi de reducerea costurilor de producţie”.

Or, chiar până şi un ziar de stânga precum cel din München ştie că asemenea demersuri „sunt necesare (Franţei) pentru ca ţara să rămână competitivă”.

Net mai sever faţă de Hollande, al că